Muntii Apuseni istorie, obiceiuri,  traditii si atractii turistice

Conectare

Utilizator

Parolă



Încă nu eşti membru?
Înregistrează-te

Ţi-ai uitat parola?
Solicită una nouă

Un LIKE pe Facebook

Maraton Rosia Montana

Recomandari

Maraton Apuseni

Statistici

Grup de sustinere:

Program de educatie montana, initiat de Clubul Alpin Roman!

Stiri din Apusenieducatie montana maraton apuseniHai la Maraton in Apuseni! Doneaza si contribuie la educatia montana!
Clubul Alpin Roman - Sectia Universitara Cluj initiaza un proiect interesant in care se doreste educarea tinerilor din zonele montane si deschiderea de noi perspective pentru acestia in ceea ce priveste folosirea eficienta a resurselor de orice fel oferite de muntii in care traiesc.

~ Pe 30 mai Clubul Alpin Roman - Sectia Universitara Cluj si Natura Transilvaniei dau startul curselor de maraton, semimaraton, cros si family de la a V-a editie Maraton Apuseni msg systems. Traseul de maraton este cuprins intre zona Muntele Baisorii din judetul Cluj si satele de munte Sagagea si Belioara din judetul Alba.
~ Cu aceasta ocazie organizatorii lanseaza si campania de strangere de fonduri pentru programul de educatie montana din zonele rurale din Apuseni. Sustinatorii sunt invitati sa contribuie folosind pagina de donatii a site-ului www.maratonapuseni.ro/doneaza.
~ 10% din valoare taxelor de participare achitate incepand cu luna mai vor fi directionate catre cauza.


Clubul Alpin Roman - Sectia Universitara Cluj, Natura Transilvaniei si msg systems Romania, partener oficial al Maraton Apuseni msg systems dedica editia aniversara a evenimentului dezvoltarii educatiei montane in zonele rurale din Apuseni.

Pestera Huda lui Papara, satul Sub Piatra, Salciua, Alba

Obiective turistice ApuseniPestera Huda lui Papara, sau Pestera lui ZamolxesPestera Huda lui Papara despre care probabil foarte multi dintre voi ati auzit se afla in Muntii Trascau, mai precis in masivul Bedeleu, chiar in satul Sub Piatra din Salciua, judetul Alba si este un loc plin de legenda, istorie si superlative.

Desi are un nume care poate fi ciudat, el provine din doua regionalisme obisnuite pentru oamenii locului "Huda" inseamna gaura, scobitura iar "Papara" inseamna omleta iar batranii locului spun ca numele ar provenii de la despicatura mare de la intrarea in pestera ca si o huda si de la pagubere pe care le produce uneori paraul care iese din pestera si care face totul in calea lui papara, dar aceasta este poate explicatia cea mai recenta a pesterii pentru ca oamenii de stiinta au descoperit un trecut de peste 50.000 de ani al pesterii iar numele ar avea lagaturi cu latinul papa care inseamna conducator religios si se presupune ca in preistoric dar si in perioada dacica pestera era folosita pe post de locuinta si loc de cult, tot din acea perioada se presupune ca zeul dacic Zamolxes s-a retras intr-o pestera timp de 4 ani, cea mai mare si mai vizibila din muntele Kogaionon, care nu a fost niciodata identificat, dar se presupune ca muntele si-ar fi luat numele de la un rau care trecea prin apropiere si cum in Dacia antica cel mai important rau era Ariesul adica raul aurului (principala bogatie a dacilor), Pestera Huda lui Papara fiind cea mai mare si cea mai vizibila din apropierea acestui rau se presupune ca ar fi fost pestera lui Zamolxes.

Pestera este strabatuta de 3 paraie Ponor, Poieni si Seaca care la iesirea din pestera formeaza un mic lac nu mai adanc de 2 metrii si isi schimba demunirea in Valea Morilor care trabate satul Sub Piatra si se varsa in Aries.

Traditii si obiceiuri de Duminica Floriilor

Traditii si Obiceiuri Apusenimatisori, muguri de salcieDuminica Floriilor este sarbatorita de toti credinciosii cu o saptamana inainte de marea Sarbatoare a Invieri Domnului, si reprezinta Intrarea Domnului Iisus Hristos in Cetatea Ierusalimului intampinata de o multime de oameni cu flori. Duminica Floriilor este precedata de Sambata lui Lazar in care Mantuitorul a realizat una dintre cele mai mari minuni si anume invierea unui pamantean.
Este Duminica in care credinciosi duc "matisori" si anume muguri de salcie sau rachita la biserica pentru ca sa fie sfintiti iar mai apoi le pun pe portile caselor, deasupra usilor, la grajdul animalelor sau pe coroanele pomilor fructiferi pentru a feri gospodaria de rele. Legenda spune ca in timpurile in care Iisus era rastignit, Maica Domnului a luat un toiag de otel si opinci de fier si a plecat sa isi caute fiul, ajungand la o apa peste care cu greu putea trece a rugat o salcie sa ii faca punte, iar salcia a fost binecuvantata sa nu se poata face carbuni din trunchiul ei si sa fie dusa in fiecare an la Biserica de Florii.
In Apuseni se pastreaza si astazi acest obicei si fiecare om merge la Biserica cu "matisori" pentru a fi sfintiti pentru ca se considera ca au un rol magic, tin bolile departe daca sunt amestecati cu mancarea animalelor, aduc poame bogate daca sunt legati de pomii fructiferi, aduc bunastare si noroc daca sunt legati deasupra portilor, deasemenea vara cand sunt furtuni mari, matisorii bagati pe foc alunga tunerele si traznetele si grindina.

Inca mai sunt batrani care isi amintesc ca altadata de Florii aveam un adevarat ritual in popor cu lucruri care trebuiesc facute si lucruri de care e bine sa te feresti in aceasta zi. Toata lumea stia ca de Florii trebuie sa aerisesti hainele, fetele care vor sa se marite trebuie sa scoata zestrea la soare, trebuie sa isi spele parul in apa cu matisori la miezul noptii ca sa aibe parul frumos si bogat tot anul, iar apa ce ramane trebuia aruncata la radacina unui pom fructifer. Animalele care urmeaza sa fie duse la targ trebuie atinse cu matisori ca sa atraga cumparatorii, iar barbatii e bine ca de Florii sa nu se spele pe cap pentru ca albesc timpuriu, toate aceste lucruri fac parte din mitologia noastra ca popor pacat ca rar gasim locuri unde inca se pastreaza.

Martisorul - istoric si semnificatii in folclorul autohton

Traditii si Obiceiuri ApuseniMartisor TraditionalNimeni nu stie inca exact de cand dateaza martisorul, unii spun ca de peste 8000 de ani altii il atesta de pe timpul Imperiului Roman, cert e ca in zona Romaniei si a tarilor invecinate martisorul are cea mai mare insemnatate si probabil cea mai veche astestare, e inconjurat de multe legende care au in prim plan, binele si raul, soarele si zmeii, dar si pe Baba Dochia care este un personaj al folclorului romanesc.

De-a lungul timpului s-au facut cunoscute mai multe legende ale Martisorului, dar cele mai interesante sunt acelea in care Soarele a coborat pe pamant intrchipat intr-o fata foarte frumoasa, a fost rapita de un zmeu care a inchis-o in palatul sau, iar atunci, pasarile au incetat sa mai cante, copii au uitat sa se joace si toata lumea era posomorata, pana cand un tanar vrednic vazand toate acestea s-a horata sa o elibereze pe fata, a cautat palatul zmeului timp de 3 sezoane, vara, toamena, iarna iar atunci cand l-a gasit a chemat smeul la lupta dreapta l-a invins si a eliberat fata care s-a transformat inapoi in soare si si-a reluat locul pe cer, astfel toata natura s-a trezit la viata, pasarile au cantat din nou, lumea s-a bucurat si primavara a sosit, de unde si semnificatia de vestitor al primaverii pentru martisor. Iar Tanarul care a eliberat Soarele a fost rapus de rani, sangele s-a scurs pe zapada unde statea si astfel s-a format si firul martisorului in alb si rosu, iar locul s-a umplut de ghiocei, de aceea de multe ori in cultura poporului roman, un martisor este reprezentat de un ghiocel legat cu snur alb si rosu.

Dragobetele, obiceiuri si traditii din Apuseni!

Traditii si Obiceiuri Apusenitraditii de dragobeteIn fiecare an pe 24 februarie se sarbatoreste Dragobetele sarbatoarea romaneasca a dragostei. "Dragostea nu are nevoie de cuvinte, insa cuvintele au intotdeauna nevoi de dragoste".
Obiceiurile si traditiile de Dragobete, erau asteptate candva cu nerabdare de toți tinerii de la sate, acestea au fost in mare parte uitate, pastrandu-se doar in aminirea batranilor. in ultimi ani, Dragobetele autohton risca sa fie dat cu desavarșire uitarii, el fiind inlocuit de acel Sfant Valentin ce nu are legatura cu spiritualitatea romaneasca.
Din amintirea sarbatorii…. in dimineața acestei zile, fetele și flacaii imbracați in hainele de sarbatoare (portul tradițional romanesc) se intalneau in fața bisericii sau in centrul satului daca vremea era frumosa mergeau impreuna cantand spre padure sau prin poienile din apropiere. Acolo fetele culegeau flori de primavara, daca se gaseau si fragi infloriti, acestia erau adunati in buchete si se puneau ulterior in lautoarea fetelor (apa fiarta cu leșie pentru spalat pe cap), timp in care se rosteau cuvintele: „Flori de fraga/Din luna lui Faur/La toata lumea sa fiu draga/Uraciunile sa le desparti”. Daca vremea era urat? se strangeau in casa unuia dintre ei, povesteau și se distrau cu tot felul de jocuri.

Tulnicul, un simbol care ar trebui (re)pus in valoare!

Stiri din Apusenitulnicareasa din apuseniTulnicul este fara doar si poate un element fundamental pe care il gasesti doar in Apuseni si cu precadere in Tara Motilor, este un instrument stravechi care anunta atat bucuriile cat si necazurile este modalitate straveche de a comunicade la distante foarte mari.

Un adevarat simbol al Tarii Motilor, tulnicul este un instrument muzical stravechi, care face parte din mostenirea culturala a poporului roman. La tulnic cantau si inca pe ici pe colo mai canta nevestele si fetele anuntand evenimente din familie, sau din comunitate dar si momentele de primejdie.

"Conform Dictionarului de termeni muzicali (DTM) si a Tezaurelor terminologice din cadrul Institutului de Memorie Culturala, tulnicul este un instrument aerofon, cu forma tubulara, deschisa la ambele capete, care produce sunete muzicale cu ajutorul curentului de aer dirijat prin interiorul sau. Tulnicul reprezinta unul dintre cele cinci tipuri de bucium, intalnite pe povarnisurile de miazazi si de rasarit ale Carpatilor, in muntii din nordul tarii si din Muntii Apuseni. In general, instrumentele din familia buciumului se prezinta sub forme tronconice drepte, curbate sau rasucite, realizate din fier, lemn sau scoarta de tei, lemn de brad sau din scoarta de cires.
Artizanii din Tara Motilor, precum Aurel Mocan si Nicolae Belei, spun ca tulnicele realizate de ei pentru interpreti au la baza numai din lemn de molid, sub forma tronconica, dreapta, deschisa la ambele capete, cu lungimea variind intre 1,5 m si 3 m. In alcatuirea tulnicului intra doua doage lustruite, lipite cu rasina si fixate cu cercuri de jneapan, de salcie sau de brad.
"

De-a lungul timpului tulnicul a avut un rol decisiv in viata de zi cu zi a oamenilor din Apuseni, in fiecare casa existau 2-3 tulnice la care toata familia stia sa cante, dar si sa asculte glasul tulnicului deoarece fiecare sunet era foarte bine definit. Chiar si astazi in satele izolate din munti, tulnicul inlocuieste cu succes telefonul mobil, iar oamenii isi anunta activitatile cer ajutor sau anunta evenimentele importante prin tulnic.

Colindatul la Mogos, un obicei unic in Apuseni care se pastreaza si astazi!

Traditii si Obiceiuri Apusenicolinde din mogosAtestata documentar inca din 1770 comuna Mogos, este situata in bazinul depresionar al muntilor Trascau. Traditiile si obiceiurile s-au pastrat la Mogos inca de la inceputuri si pana in zilele noastre, de invidiat este faptul ca acestea fac mai ales in preajma Sarbatorilor de Iarna, din comuna Mogos una aparte plina de farmec, mister si parca desprinsa dintr-o poveste a copilariei, in care locurile si oamenii inca nu sunt dependenti de tehnologie iar in aer plusteste cu adevarat spiritul de sarbatoare, dar cel mai bine simti totul de la fata locului, asa ca daca aveti aceasta ocazie, nu o ratati, petreceti un Craciun la Mogos ca no sa va para rau.

Cabana de la Negrileasa - o oaza de liniste in varf de munte!

Obiective turistice Apusenicabana de la negrileasaNegrileasa un taram salbatic dar totodata prietenos cu cei care reusesc sa il cunoasca, un loc in care dacii au trait liberi din cele mai inaintate timpuri, un loc care a oferit totul celor care au trecut pe aici, de la aur, lemn, fructe de padure, pasuni bogate si apa cristalina pana la falnicele narcise care an de an in luna Mai imbata cu mirosul si fumusetea lor orice trecator si acum in vremurile noastre un loc care ofera o oaza de liniste profunda in care uiti de toate si iti amintesti ce frumoasa este viata, cand stii sa apreciezii mediul inconjurator.

Negrileasa un loc care de acum asteapta pe oricine doreste sa uite de cotidian, de supermarket si de fast-food, la Cabana din Poiana Narciselor, unde mancarea-i asa cum stiau bunicii sa o prepare, iar conditiile sunt asa cum le doresti, peisajul, linistea si apa rece de izvor sunt de nepretuit.
Cabana de la Negrileasa la care ajungi exact pe acelasi traseu ca si la Poiana cu Narcise, isi astepata zi de zi, luna de luna, an de an cu bratele deschise turisti, fie ca acestia cauta liniste, fie ca vor aventura fie ca isi doresc sa uite de toate intr-un varf de munte, este loc pentru toata lumea in cele 6 camere cu baie proprie si pat dublu, complet echipate iar cabanierul Fane prepara o mancare excelenta si pe toate gusturile, cabana mai are sala de mese foarte primitoare, bar si o terasa cocheta dinspre care ai vedere spre varful Poienita cel mai inalt din Metaliferi dar si spre stanca de foc Detunata aflata "doar peste vale" pe celalat deal de cabana, dar asta daca te uiti pe direct ca la picior ai de mers pana acolo...

Deci daca iti doresti o despindere de cotidian intr-un mediu in care pe o raza de cativa KM nu mai e nimeni pe langa tine decat niste stane de oi si mutaturi ale buciumanilor care cunosc Negrileasa mai bine decat oricare altii, suna-l pe cabanierul de la Negrileasa la numarul de contact 0371112247 spune-i cate camere vrei, spune-i ce ai dori sa mananci si te asiguram noi ca esti pe maini bune intr-un spatiu de basm.

Festivalul Internațional de Film Etnografic (FIFE) Zlatna

Stiri din Apusenifilm etnograficLa sfârșitul acestei săptămâni 6-8 iunie vă invităm în Orașul Zlatna, din Județul Alba, unde, se va desfășura cea de-a doua ediție a Festivalului Internațional de Film Etnografic (FIFE) Zlatna. FIFE Zlatna - singurul festival internațional etnografic de film din România - își propune propagarea culturii și tradițiilor naționale și internaționale, prin intermediul promovării tinerilor... S-a înscris la cea de a II a ediție a festivalului filmul “Pân’ la rai e o cale lungă”, realizat 100% în Orașul Zlatna și de o echipă de amatori iubitori de film din Zlatna. De asemenea, realizatorii peliculei au dorit să surprindă faptele așa cum se petrec ele, o îmbinare de tradiție și modernism, de vechi și nou, fără a interveni sau a provoca ceva, considerându-se simpli martori la o înșiruire de evenimente.
Scena filmului reprezintă un obicei pascal din zona. Tăierea unui brad falnic din pădure de către tinerii bărbați din comunitate și „plantarea” lui vremelnică în imediata vecinătate a bisericii, pentru a servi ca suport pentru toaca de lemn care, bătută fiind de către localnici va scoate minunate sunete - chemare a credincioșilor către biserică, vopsitul ouălor, făcutul pâinii în cuptor, mieii din târgul tradițional de Paște... momente ale perioadei de post dinaintea sărbătorii, sunt prezentate într-o înșiruire de imagini acompaniate de sunetul tânguios al melodiei care dă și titlul filmului, „Pân’ la rai e o cale lungă”. Momentul cheie vă invităm să il vedeți și să descoperiți singuri.

Tocasii de la Garda de Sus - Obicei de Pasti in Apuseni

Traditii si Obiceiuri Apusenitocasi gardaTocasii de la Garda de Sus - Obicei de Pasti de peste 100 de ani.
Comuna Garda de Sus din judetul Alba, una din comunele Apusenilor in care iscusinta autoritatilor locale arata ca se poate dezvolta o comunitate si fara de cele doua dependinte cruciale in opinia unora padurea si aurul, o comuna care exploateaza la maxim si celelalte resurse traditii si obiceiuri pentru bunastarea si modernizarea comunitatii fara a forma o bariera intre ele.
La Garda de Sus unul din obieciurile care se pastreaza si astazi si dateaza de foarte mult timp este cel denumit 'Tinutul Toacei', obicei de Pasti, vechi care s-a mostenit din mosi stramosi de sute de ani incoace, are loc incepand cu Joia Mare de dinainte de Inviere - pana in Lunea de Pasti, dupa slujba religioasa de la biserica din comuna. Tocasii care sunt alesi din feciorii satului care neaparat trebuie sa fie in numar impar, isi iau raspunderea de a pazi toaca din spatele bisericii, ca nu cumva sa fie furata. In acest sens, ei raman cu zi cu noapte in preajma ei.
Totusi pazirea toacei nu este un lucru simplu, dar tocacii isi amenajeaza un loc pentru a face foc, iar noaptea dorm in jurul lui, pe rand. Pe langa asta, tocasii au tevi cu carbid, sau mai nou in loc de carbid sunt folosite tuburile de oxigen si pusca toata noaptea, pentru a vesti Invierea Domnului si a indeparta duhurile rele de comunitate.

Pestera Poarta lui Ionele ghid informativ

Obiective turistice ApuseniPoarta lui IoneleMuntii Apuseni sunt cunoscuti si datorita numeroaselor formatiuni carstice, Pestera Poarta lui Ionele se afla in Comuna Garda de Sus, in Bazinul Vaii Ordancusa, in Muntii Bihorului, la o altitudine de peste 800m. Pestera Poarta lui Ionele este inclusa in Parcul Natural Apuseni si reprezinta o rezervatie speologica de interes stiintific, dar si turistic.
Usor accesibila vara dar si in timpul iernii, mult mai spectaculoasa in acest anotimp cand gheata capata diferite forme si dantelarii. Se poate ajunge prin Valea Ariesului, pe drumul asfaltat ce porneste din centrul comunei spre Pestera Scarisoara pe Valea Ordancusa. Dupa aproximativ 2,5 km, pe partea stanga veti descoperi un loc de parcare, un podet care duce la Grota Corobana lui Girtau, la baza careia este amenajat un loc pentru picnic cu bancute si masute si o casuta de lemn acoperita cu sindrila. Vizitarea pesterii se face impreuna cu un ghid intre orele 09:00-17:00, care va conduce prin padure, la intrarea in pesterea, aceasta se remarca printr-un impresionant portal de peste 15 metri inaltime. Prima parte a pesterii este amenajata in scop turistic cu scari, podete de metal si iluminata, astfel incat sa poat fi vizitata cu ușurință. In capatul pesterii se formeaza un lac temporar, la topirea zapezii sau la ploi puternice apare un puternic curent de apa care inunda intreaga podea a pesteri de la acest nivel. Nivelul superior cuprinde un sistem de galerii de mici dimensiuni, este neamenajata turistic pentru a proteja doua coloni impotante de lilieci cu aripi lungi care se adapostesc in aceasta pestera.Turisti mai norocosi pot observa liliecii pe tavanul pesterii.
Pestera a fost descoperita de localnici, a fost semalata pentru prima data in anul 1857 de J. Vass, iar în 1921 este cercetată pentru prima data de P. Chappuis, R. Jeannel si Emil Racovita.
In anul 1986, cascadorul speolog Viorel Ludusan exploreaza a doua intrare in pestera, in timpul filmarilor pentru lung metrajul Flacari pe comori, in film fiind introdusa secventa din acel loc. In 1989 a fost amenajata pentru circuit turistic. In 1999, Pestera Poarta lui Ionele a fost declarata monument al naturii si inclusa pe lista ariilor protejate din Romania. In 2011 a fost reabilitata in scop turistic fiinda amenajat tot traseul atat in exteriorul pesterii cat si in interior scari, iluminata.
Poarta lui Ionele reprezinta locul in care ies la lumina apele ce se pierd in ponoarele si dolinele de pe valea oarba intre Iapa (Dealul Frumos) si catunul Mununa. Acest aspect a fost dovedit in urma colorarilor florescente. Este vorba despre aceeasi apa ce trece prin Pestera Ghetarul de sub Zgurasti care se gaseste la 130m distanta.” Aceaste colorari cu florescenta au fost facute de speologii clujeni in finalul activului din Zgurasti si au aparut in Poarta lui Ionele dupa 24 de ore, confirmand legatura dintre ele, si viteza mica de curgere a apei datorita lacurilor in care stationeaza.
Pagină generată în 0.08 secunde
663,051 vizite unice