Dragobetele, obiceiuri si traditii din Apuseni!
Legenda spune ca Baba Dochia avea un fiu. Acesta era in opozitie cu aceasta reprezentand pozitivul. Dupa multi acest fiu se numea Dragobetele si este simbolul romanesc al dragostei. Se sarbatoreste in functie de zona etnografica dar cea mai populara data este 24 februarie. E ziua cand pasarile nemigratoare se strang in stoluri, ciripesc, se zburatoresc. Tot acum incep sa se imperecheaza si incep sa-si construiasca cuiburile in care isi vor creste puii. Exista supersitii pentru aceasta zi si obiceiuri care mai de care mai interesante.
24 Februarie ziua de Dragobete
In fiecare an pe 24 februarie se sarbatoreste Dragobetele sarbatoarea romaneasca a dragostei. Dragostea nu are nevoie de cuvinte, insa cuvintele au intotdeauna nevoi de dragoste.
Obiceiurile si traditiile de Dragobete , erau asteptate candva cu nerabdare de toți tinerii de la sate. Acestea au fost in mare parte uitate, pastrandu-se doar in aminirea batranilor. In ultimi ani, Dragobetele autohton risca sa fie dat cu desavarșire uitarii. Inlocuitor este Sfantul Valentin ce nu are legatura cu spiritualitatea romaneasca.
Din amintirea sarbatorii…. in dimineața acestei zile, fetele și flacaii imbracați in hainele de sarbatoare (portul tradițional romanesc) se intalneau in fața bisericii sau in centrul satului. Daca vremea era frumosa mergeau impreuna cantand spre padure sau prin poienile din apropiere. Acolo fetele culegeau flori de primavara, daca se gaseau si fragi infloriti. Acestia erau adunati in buchete si se puneau ulterior in lautoarea fetelor (apa fiarta cu leșie pentru spalat pe cap). In acest timp se rosteau cuvintele: „Flori de fraga/Din luna lui Faur/La toata lumea sa fiu draga/Uraciunile sa le desparti;”. Daca vremea era urata se strangeau in casa unuia dintre ei, povesteau și se distrau cu tot felul de jocuri.
Focuri, tineri si viata intensa in satele Apusenilor
Pe dealurile din apropiere se aprindeau focuri, iar in jurul lor se adunau tinerii care povesteau cate-n luna și in stele. Glumele cu substrat erotic fiind intens utilizate. Pe la ora pranzului, fetele incepeau sa fuga spre sat-obicei numit “zburatorit”. Fiecare flacau urmarea fata care ii placea, daca baiatul era iute de picior și fetei ii placea “haituitorul” ei, o ajungea și se lasa cu un sarut in vazul tuturor. De aici provine expresia Dragobetele saruta fetele! Sarutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an de zile și de multe ori aceste logodne precedau logodnele adevarate. Dragobetele fiind un prilej pentru a-si afisa dragostea in fata comunitatii. Comunitatea era interesata de ce se intampla, fiindca puteau ghici chiar din acel moment la ce nunți urma sa mearga toamna. Daca totul prindea contur, cei logodiți stabileau data nunții, fiind din același sat, mulți fiind rude, sa nu se nimereasca cumva doua nunți in aceeași zi. Apoi toata lumea petrecea, canta, dansa. Se spunea ca tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au vazut in ziua aceea nici macar o persoana de opus nu-și vor mai gasi pereche tot restul anului.
Fetele mari strangeau de cu seara ultimele ramasite de zapada. Numita zapada zanelor, iar apa topita din omat era folosita pe parcursul anului pentru infrumusetare si pentru diferite descantece de dragoste.
Superstii de Dragobete
Baieții nu trebuie sa le supere pe fete, sa nu se certe cu ele. Motivul era pentru ca altfel nu le va merge bine in tot anul. Așadar conform tradiției Dragobetele saruta fetele. In popor inca se spune ca cine participa la Dragobete va fi ferit de boli tot anul. Sa mergem la padure, pe camp, sa ne bucuram de ceea ce ne ofera natura, sa ne veselim, sa ne distram. Astfel intampinam Primavara alaturi de persoana draga din viața noastra, sa petrecem alaturi de prieteni și obligatoriu sa culegem flori.
Partajează acest conținut:
Publică comentariul